Supa de pui cu găluște este una dintre supele mele preferate. Îmi amintește de mama și implicit de copilărie. Nu cred că am mâncat supă mai bună decât cea făcută de ea. De multe ori stau și mă întreb ce făcea ea diferit față de mine, de îi ieșea atât de bună? Dacă ar fi să-mi răspundă ea, cu siguranță mi-ar spune că nu pune nimic în plus decât puțină dragoste ca să iasă supa perfectă pentru cei dragi ei. :) Și aici o cred pe cuvânt, pentru că atunci când faci mâncarea cu drag, nu se poate să nu fie bună! Trebuie să vă spun că pentru găluște m-am inspirat din rețeta Elvirei, pentru că deși știam cum se fac găluștele de la mama, niciodată nu mi-am găsit timp să-mi notez cantitățile. Acum e prea târziu să mai fac asta. Din fericire Elvira face găluștele cam cum le făcea ea, deci e cum nu se poate mai bine. Dar mai bine vă spun ce mi-a ieșit...
Am folosit:
2 bucăți de spate de pui tăiate în jumătate)
4-5 morcovi mari
1 bucată de vreo 200 g de țelină
1 păstârnac mare
1 ceapă medie
1 linguriță de sare
Pentru aproximativ 14 găluște am folosit:
2 ouă
8-9 linguri de gris (depinde de mărimea lingurii)
puțină sare
Trebuie să spun că tot secretul ca această supă să iasă limpede, este să fiarbă la foc foarte mic (pe poziția de minim la aragaz), ceea ce, ca timp, poate însemna și 2 ore, în funcție de cantitatea de pui folosită (pentru un pui întreg sau niște pulpe mari trebuie mai mult timp).
Prima dată am spălat carnea de pui și am pus-o în 5 litri de apă rece cu o linguriță de sare, la foc mic. Am curățat apoi legumele, le-am spălat, le-am tăiat pe cele mai mari pe lungime și le-am pus alături de carne, în oală.
Când apa s-a înfierbântat (dar nu fierbea încă) a început să se formeze spuma la suprafață, spumă pe care am îndepărtat-o cu ajutorul unei linguri cu găuri. Am continuat să spumez supa ori de câte ori a fost nevoie, pentru ca la sfârșit să rămână limpede.
Când carnea și legumele au fost fierte, le-am scos pe o farfurie și am făcut găluștele. Am bătut cele două albușuri spumă cu puțină sare, după care am adăugat gălbenușurile și am bătut mai departe până s-au omogenizat.
Am turnat apoi grisul în ploaie, amestecând cu furculița după fiecare lingură turnată, ca să se incorporeze grisul fără să se formeze cocoloașe.
Cantitatea de gris este aproximativă, pentru că ea depinde de mărimea ouălor și a lingurii folosite ca măsură. Aluatul de găluște trebuie să fie de consistența unei smântâni mai groase, astfel încât să poată fi luat cu lingura și să nu curgă foarte lesne.
Eu am fiert găluștele direct în supă pentru că am avut destulă zeamă și pentru că au gust mai bun. Prin fierbere, găluștele absorb din lichid, cantitatea de supă scăzând după ce ele s-au umflat și s-au fiert. Se pot fierbe și separat, în apă cu sare, în cazul în care nu aveți destulă zeamă, după care le puteți pune înapoi în oala cu supă.
Am luat cu o lingură câte puțin aluat și l-am pus în supă să fiarbă.
Dacă din întâmplare, vedeți că prima gălușcă se împrăștie în supă, înseamnă că trebuie să mai puneți puțin gris în aluat să se mai îngroașe puțin. Evitați să puneți mult totuși, pentru a nu cădea în extrema cealaltă, adică să iasă tari. Găluștele trebuie să fiarbă sub capac până când se umflă bine și devin pufoase. Trebuie întoarse din timp în timp de pe o parte pe cealaltă, ca să se fiarbă uniform. Dacă totuși după un timp vi se pare că nu sunt fierte, turnați în supă câte puțină apă rece (cam 100 ml) și lăsați să fiarbă în continuare. Procedați așa până când găluștele sunt fierte. Când sunt gata, se scot într-o farfurie adâncă și se strecoară supa, ca să rămână clară și limpede. După aceea, găluștele se pun înapoi în supă.
Se servește fierbinte, presărată cu piper sau cu pătrunjel verde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu